Sfaturi pentru cetățeni

Știți banda care rulează în ratb? La un moment dat zice „dacă vedeți că cineva e în pericol, vă rugăm să reacționați”. A ajuns ratb-ul să ne facă educație civică, din păcate.

Dacă ratb îndeamnă la ajutor reciproc, în schimb teatrele și cinematografele îndeamnă la denunț. Ele spun „rugăm publicul să fie vigilent” și să raporteze dacă vede pe cineva înregistrând neautorizat.

Ce să facem, ce să facem, cum să ne purtăm.

Whitman, ze poet, scrie, pe de altă parte
‘STRANGER! if you, passing, meet me, and desire to speak to me, why should you not speak to me?
And why should I not speak to you?’

De ce îmi place Mircea Badea?

Pentru că are vocabular.

Un discurs de văzut, într-adevăr

via American Copywriter

Rethink Langara College Scholarship

Ia uitați-vă la asta!

Agenție:  Rethink Communications, Vancouver

European Entrepreneurship Video Award 2010

`The European Commission is encouraging enterprising film lovers to prove their creativity and skills by producing a short video that deals with the following questions: What is entrepreneurship all about? What could encourage people to become entrepreneurs? What could counteract old prejudices and offer new visions of entrepreneurship?`

Mai multe detalii ia de-aici

Let’s Do It, Romania

Cum ne schimbă Internetul modul de gândire, dacă

Avem un articol în NYT care citează niște băieți din ăștia specializați și tehnologici. Cică în era digitală nu trebuie să mai avem memorie bună, ci concentrare bună.
http://tinyurl.com/yl8p5oq

made in ro

Am văzut la televizor că putrezesc merele de Dâmbovița pentru că nu le cumpără angrosiștii, pentru că merele de import sunt mai ieftine.

Io aș face o rețea de alimentare în care tot ce se vinde să fie fabricat în România. Dacă vrei să ajuți producția internă, să te duci să cumperi de acolo. Altfel, dacă vrei să faci asta într-un supermarket obișnuit, pierzi timp citind etichetele să vezi unde e făcut produsul, e mai complicat.

Dacă vrei ca oamenii să susțină producătorii locali, trebuie să le înlesnești ajutorul ăsta, trebuie să fie simplu pentru ei să ajute.

fragment

„[...] audiența cu ministrul de război când a avut nenorocul să strănute și ministrul de război îi spusese noroc și strănutase a doua oară și ministrul repetase noroc, domnule, general, și încă o dată noroc, domnule general, dar după nouă strănuturi consecutive nu i-am mai spus noroc, domnule general, pentru că m-am îngrozit de fața aceea descompusă și amenințătoare, i-am văzut ochii înecați în lacrimi și gura care mă scuipase fără milă din agonia aceea, i-am văzut limba ca de spânzurat care-mi murea în brațe fără nici un martor al inocenței mele, absolut fără nimeni și-atunci nu mi-a trecut altceva prin minte decât că trebuie să fug din biroul acela până nu-i prea târziu, dar el m-a împiedicat s-o fac, urlând la mine printre strănuturi că nu fi laș general de brigadă Rosendo Sacristan, potolește-te, drace, că nu sunt atât de tâmpit ca să mor de față cu tine, a strigat el, și așa a fost [...]”

(Toamna patriarhului, Gabriel Garcia Marquez, Ed. Univers, București, 1979)

de l’amour, gen

Personajele: Eleanor – 70 de ani, nemăritată, Sara – 40 nemăritată, Nicholas – spre 60, homosexual.

„El îi vorbea acum Sarei.

Eleanor asculta. Râdea de ea. Arăta spre picioarele ei.

- Să vii la o sindrofie, îi spunea, cu un ciorap alb și altul albastru!

- „Regina Angliei m-a poftit la ceai, fredona Sara în ritmul muzicii. Să iau care strai? Pe cel auriu ori pe cel purpuriu?… Da’ ce să mă fac, că-s toți ciuruiți, ciorapii mei, vai!”

Ăsta li-e felul de-a se iubi, gândi Eleanor, cu urechea pe jumătate la râsetele lor, la hârjoneala lor. [...] Și dacă acest fel de-a se iubi se deosebește de cel vechi, are totuși farmecul lui; este „dragoste”; deosebită de vechea dragoste, poate, dar e oare mai rea? Oricum, sunt cu luare-aminte, unul față de celălalt; ce altceva e dragostea? se întreba, ascultându-le râsetele.”

(Virginia Woolf, Anii, Ed. Rao, 1995)

(sublinierea mea)