Confruntarea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană

Tema: Rezumați prestația și argumentele celor doi candidați la funcția de președinte al României într-o lucrare de 1-4 pagini.

Confruntarea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană

Traian Băsescu și Mircea Geoană s-au întâlnit în seara de 3 decembrie 2009 la mult așteptata dezbatere, organizată de Institutul de politici publice. Discuțiile au urmat un format prestabilit, agreat de ambele echipe de campanie ale candidaților și cunoscut de aceștia din urmă, și au fost moderate de Robert Turcescu.

Confruntarea a avut 10 secțiuni. Pentru fiecare dintre ele candidații au avut un timp fix de răspuns, iar după ce fiecare candidat își susținea punctul de vedere erau încurajați să dialogheze. Ordinea în care au răspuns cei doi a fost stabilită dinainte, prin tragere la sorți. Voi prezenta în continuare secțiunile confuntării și pozițiile adoptate de cei doi.

  1. Proiectul pentru România următorilor 5 ani (5 minute/candidat)

Geoană adresează un „mesaj către compatrioți” prin care le recunoaște responsabilitatea în alegerea viziunii de dezvoltare a țării. Îi încurajează să dea o șansă agriculturii, industriei, unui nou model social care să reconsidere dreptatea socială. În ceea ce privește criza, Geoană se prezintă ca fiind garanția depășirii acesteia, unul dintre pașii spre atingerea acestui obiectiv fiind constituirea unui guvern. Vrea ca România să devină o forță în Europa. Încă de la turul I al alegerilor, Geoană a demonstrat că poate „coagula” oameni în jurul lui – referire la susținerea pe care a obținut-o de la Crin Antonescu. La final, amintește de campania „murdară” a contracandidatului său.

Băsescu consideră că un nou mandat este „un privilegiu și o obligație”. Experiența primului mandat i-a arătat că România optează pentru o societate modernă și nu dorește întoarcerea în timp prin revenirea la Cotroceni a PSD, Iliescu, Geoană. Băsescu dorește un proces de reformă accelerat, dorește ca rezultatul referendumului din 22 noiembrie să fie respectat, ca România să aibă politicieni responsabili. Vorbește despre data de 6 decembrie ca de un „punct de cotitură în evoluția țării”. „Propun guvernarea politicienilor pentru politicieni”, spune Băsescu (gafă?, exprimare greșită?). Băsescu propune ca „nimeni să nu mai beneficieze de imunitate” (referindu-se la demnitarii statului) și ca „politicienii să-și diminueze puterea discreționară în ce privește utilizarea banilor publici”.

  1. De ce nu l-ați vota pe celălalt candidat?

Geoană crede că Băsescu reprezintă o sursă de scandal și că nu și-a respectat promisiunile – „economia e pe butuci”, România e coruptă. De asemenea, și-a trădat aliații și prietenii, își urmărește interesul personal și pe cel de partid. „Vă luptați cu strigoii trecutului”, spune Geoană. Apoi amintește și de teama românilor de interceptarea convorbirilor telefonice. Geoană remarcă și că Băsescu a fost părăsit de consilierii lui.

Băsescu îl caracterizează pe Geoană ca fiind un om slab, care are nevoie de baroni locali (Vanghelie, Hrebenciuc și alții) pentru a-și menține funcția de președinte PSD. Crede că un om care nu se poate ține singur pe poziție „nu poate fi partenerul poporului român”. Președintele, opinează Băsescu, trebuie să poată înfrunta majoritatea parlamentară care își urmărește înteresul ei propriu. Geoană nu e un om sincer și își încalcă principiile (dă exemplu poziția lui Geoană împotriva cotei unice și susținerea ulterioară a cotei unice). Cu sau fără intenția unui joc de cuvinte, Băsescu spune despre Geoană că „e după cum bate vântul”.

  1. Dialog de 15 minute pe două teme

Tema a) Relația Președinte – Guvern

Băsescu e de părere că Președintele și Guvernul trebuie să fie parteneri, în calitatea lor de reprezentanți ai puterii executive. Președintele enunță principii, veghează la buna funcționare a Guvernului, fără să fie totuși un simplu observator (iar asta nu înseamnă scandal, precizează Băsescu). O altă atribuție a Președintelui este și aceea de a fi lider al politicii externe, ceea ce implică o bună colaborare cu Ministerul afacerilor externe. De asemenea, Președintele trebuie să lucreze bine cu „structurile de forță”.

Geoană susține că are un comportament democratic diferit de cel al contracandidatului său. El dă exemplu situația inundațiilor din 2005, pe care Băsescu a rezolvat-o prin alegeri anticipate. Geoană amintește și de „bilețelele lui Tăriceanu”. „Nu voi încuraja subordonarea primului-ministru față de Președinte”, spune Geoană. Se angajează să asigure buna funcționare a eventualei coaliții și îl asigură pe potențialul premier, Johannis, că va avea ultimul cuvânt în „selectarea membrilor cabinetului său”.

Făcând referire la declarațiile lui Băsescu de la OTV (când a vorbit despre cum a îndeplinit el dorințele doamnei Săftoiu ca soțul ei să ocupe o anumită funcție), Geoană îl acuză că e gata să respecte dorințele Elenei Udrea în ceea ce privește numirea anumitor oameni în funcții importante.

Băsescu îi răspunde că el va continua să respecte femeile chiar dacă acest lucru n-ar fi în interesul său electoral. Revenind la tema de discuție, Băsescu spune că Președintele reprezintă interesele poporului în raport cu instituțiile statului. Chiar acesta a fost rolul lui la inundații – „când am intervenit la Guvern erau mii de oameni fără case”.

Geoană îl atenționează pe Băsescu că Președintele nu trebuie să creeze tensiune și nu are dreptate absolută. Pe parcursul celor 5 ani în care Băsescu a fost președinte a existat o lipsă de continuitate în proiecte și a fost scandal.

Băsescu răspunde amintind de Revoluția din 1989, când autoritățile spuneau că la Timișoara „e scandal”. Același lucru s-a spus și cu privire la întâmplările recente de la Timișoara. Îi atrage atenția contracandidatului său că cei care folosit eticheta „scandal” au pierdut puterea. Băsescu asigură că se va lupta încă 5 ani cu clasa politică dacă ea nu „slujește oamenii”.

Geoană îl acuză pe Băsescu că în campania sa electorală nu a vorbit despre locurile de muncă. El crede că românii au alte probleme decât crede Băsescu.

Băsescu răspunde că a vorbit despre necesitatea de a crea locuri de muncă în zona rurală.

Tema b) Relația Președinte – Parlament

Geoană e de părere că această relație trebuie să fie una de colaborare și precizează că Parlamentul nu e „dușmanul poporului”. Geoană aduce aminte auditoriului că încă din 2005 a susținut reducerea numărului de parlamentari. Pe de altă parte, Președintele trebuie să respecte atât majoritatea cât și opoziția din Parlament.

Băsescu spune că Parlamentul nu trebuie să fie „un loc al privilegiaților”, ci „un loc al legilor pentru români”. Băsescu vorbește din nou de renunțarea la imunitatea demnitarilor și susține că e nevoie de o reformă instituțională a statului.

  1. Dialog pe 5 teme (8 minute/temă)

Tema a) Politică externă

Geoană susține că prestigiul României a fost afectat pe plan extern de criza politică internă – se referă în special la conflictul Tăriceanu – Băsescu. Geoană susține fidelitatea României față de Comunitatea Europeană și față de SUA. El descrie contextul internațional, în care apar puteri emergente precum China, India, Rusia. România trebuie să dezvolte o „politică pragmatică cu puterile secolului XXI”. Geoană vorbește și despre importanța relației cu Republica Moldova, care a înlăturat recent ultimul guvern comunist din Europa și a recunoscut pentru prima oară că limba națională este româna.

Băsescu afirmă că „esența acțiunii în politica externă este interesul național”. Vorbește despre parteneriatul cu SUA (investiții economice, militari americani în bazele românești de la frontiera de est), despre consolidarea relațiilor cu statele UE, amintește că România a semnat un parteneriat cu Franța. Băsescu atinge și el relațiile cu Republica Moldova, spune că există deja diferite acorduri (pentru consulate etc). Printre alte obiective de politică externă se numără consolidarea păcii la sud de Dunăre, cuplarea României la zona Mării Caspice și parteneriatele cu țările deținătoare de energie.

„Abordarea de tip militar-strategic la Marea Neagră” nu e suficientă. Geoană vorbește despre relația cu Ucraina, despre exploatarea comună a resurselor platoului continental al Mării Negre.

Băsescu precizează că aceste resurse au fost câștigate de România la Haga, îi aparțin doar ei.

Colaborarea cu SUA în privința bazelor militare nu trebuie să împiedice o colaborare pe baze pragmatice și comerciale cu vecinii de la Răsărit, susține Geoană. Relația cu Ucraina e importantă, chiar Bush a spus, cu ocazia vizitei sale, că România trebuie să devină o punte către Răsărit.

Băsescu atrage atenția că o punte între cele două state trebuie să fie avantajoasă pentru ambele.

Geoană face aluzie la proiectul South Stream, Băsescu răspunde că acesta n-a fost încă aprobat.

Băsescu amintește că România a susținut intrarea Ucrainei în NATO, dar și Ucraina ar trebui să respecte interesele României în zonă și să acorde anumite drepturi cetățenilor ei de naționalitate română – de a învăța limba română în școli și altele.

Geoană insistă pe o relație comercială cu Ucraina, iar Băsescu îi răspunde că exportul românesc merge bine acolo.

Geoană dorește ședințe comune de guvern cu Ungaria, Republica Moldova și Italia. România trebuie să își extindă parteneriatele și în afara structurilor euro-atlantice. Poziția în aceste structuri e un atu de valorificat, dar accentul trebuie pus pe diplomație, nu pe „bătut cu pumnul în masă”.

Băsescu dezminte acest tip de comportament în politica externă. Îi citește lui Geoană un citat despre importanța respectării interesului național în relațiile internaționale și, făcând apel la cariera de diplomat a contracandidatului său, îi cere să recunoască autorul citatului.

Geoană cere ca Băsescu să spună numele autorului, de vreme ce îl are scris pe hârtie.

Este vorba de Titulescu, iar faptul că Geoană nu știe acest lucru îi face de înțeles vizitele „pe furiș” la Moscova, spune Băsescu.

Geoană îi răspunde că dacă Băsescu ar fi cunoscut citatul în 2008, ar fi făcut vizite în statele din regiunea afectată de războiul ruso-georgian. Discuția ajunge la gazele rusești, Geoană acuzând dependența României de aceste gaze pe care le plătește scump.

Calitatea relațiilor cu Rusia poate fi demonstrata și de un contract recent pe care aceasta l-a semnat cu România, în valoare de 250 milioane de dolari. Băsescu îl întreabă apoi pe Geoană dacă știe pentru ce s-a semnat acordul.

Geoană crede că acest contract ar putea să fie pentru Videanu sau Manțog. Băsescu neagă, așa că Geoană deduce ironic că acest contract nu are legătură cu sectorul energetic.

Băsescu îl acuză că își ascunde incompetența sub glume.

Geoană răspunde că e pregătit în acest domeniu iar contracandidatul lui dimpotrivă.

După alte înțepături, Băsescu dezvăluie obiectul contractului – construirea unei conducte submarine de gaz între Novorossiysk și Soci de către un trust de construcții românesc.

Geaonă întreabă dacă gazul e pentru România.

Băsescu reafirmă relațiile bune cu Rusia, care nu sunt unele de subordonare.

Geoană îl acuză pe Băsescu că are un stil agresiv în politica externă, de aceea nu este primit de Putin în Rusia.

Băsescu preferă să nu facă vizite, dar firmele românești să obțină contracte importante.

Geoană preferă facturi la gaz mai reduse pentru români.

Tema b) Securitate națională

Băsescu afirmă că securitatea națională e strict legată de apartenența României la NATO, care garantează solidaritatea statelor membre în caz de agresiune asupra unuia dintre ele. Securitatea națională este însă complexă, ea cuprinde, pe lângă securitatea militară, și securitatea sanitară, alimentară, energetică, socială – care au un rol important în calitatea vieții oamenilor.

Geoană spune că unul dintre efectele crizei financiare a fost reorganizarea ordinii mondiale, prin urmare securitatea națională a României intră într-o etapă nouă. România se află într-o insecuritate economică, în consecință trebuie vorbit de un sens larg al securității naționale, care include și securitatea economică. Pentru creșterea acesteia e nevoie de „întărirea potenței economice” a țării și de reforma sistemului energetic, dat fiind că România se află pe primul loc în Europa la consumul de energie raportat la unitatea de PIB. Amintește și pandemia de gripă porcină pentru a ilustra diversitatea noilor riscuri, în fața cărora România nu este pregătită să se apere. Astfel, trebuie regândit rolul CSAT-ului și extins, așa cum crede și Băsescu, la securitatea alimentară, energetică. Securitatea economică poate fi întărită și de firme „viguroase”, care trebuie încurajate în detrimentul mafiei și crimei organizate din Est și din Vest, care într-un fel se întâlnesc în România. Prin urmare, accentul nu trebuie pus exclusiv pe Armată, ci și pe Poliție, trupe de frontieră pentru a asigura României imunitatea la riscul crimei organizate.

Băsescu e de acord cu punctul de vedere al lui Geoană cu privire la mafia din Est și cea din Vest, dar își pune întrebarea care e soluția împotriva mafiei autohtone.

Geoană spune că această mafie a crescut în timpul mandatului lui Băsescu.

Băsescu crede că o cauză a acestei situații este cumulul de putere politică, economică și mediatică de care beneficiază unii.

Geoană întreabă dacă Patriciu, Vântu și Voiculescu, „foști parteneri” ai lui Băsescu, sunt mafioți.

Băsescu acuză că Geoană a fost susținut de televiziunile patronate de Voiculescu și Vântu, de intervențiile publice ale lui Patriciu și se întreabă dacă, în cazul în care „prin absurd” ar câștiga alegerile, Geoană ar fi președinte pentru acești susținători sau pentru români.

Geoană răspunde că ar fi președinte pentru români și îl acuză că cei pe care Băsescu i-a nominalizat au fost chiar susținătorii săi în 2004.

Băsescu spune că nu-și aduce aminte de ei.

Geoană crede că Băsescu are o amnezie. Spune că Băsescu și Vântu s-au certat, din informațiile pe care le are, pentru că Băsescu nu a vrut să-i dea Poșta lui Vântu, rezervând-o pentru Cocoș.

Băsescu râde imaginându-și-l pe Cocoș poștaș-șef.

Lui Geoană imaginea i se pare plauzibilă.

Băsescu invocă auditoriul de 22 milioane de români care îi constrânge pe amândoi la sinceritate.

Geoană spune că acest public așteaptă rezultate de 5 ani. N-ar trebui spus că persoanele despre care s-a vorbit sunt mafioți.

Băsescu spune că acei oameni „înghit bani publici”.

Geoană îl întreabă de ce nu i-a arestat, de vreme ce îi consideră mafioți.

Băsescu semnalează că nu e rolul președintelui acela de a face arestări.

Geoană insistă, Băsescu n-a făcut nimic, ba chiar le-a permis acelora să „prolifereze”.

Băsescu spune că a dat nume emblematice, dar mai sunt și alți oameni de afaceri – care nu sunt onești și care își îndatorează anumiți oameni politici – care „drenează resursele publice” ce ar putea fi folosite pentru pensii, educație, salarii.

Geoană se apără declarând că nu e dator nimănui. Îl acuză pe Băsescu că în timpul mandatului său economia subterană a României a crescut de la 17 la 24% și că președintele a dormit în post.

Băsescu spune că nu cunoaște cifrele date de Geoană.

Tema c) Economie, finanțe, criză economică

Geoană reasigură că va instala un guvern susținut de o majoritate parlamentară, guvern care va avea ca obiectiv principal lupta împotriva crizei, relansarea creditării. Spune că vor discuta cu FMI eliminarea impozitului forfetar, justificată de dispariția a 120000 de firme în 2009 – sectorul privat trebuie salvat. O altă obligație a noului guvern va fi salvarea locurilor de muncă. Dacă Băsescu câștigă, șomajul va crește de la 650000 la un milion, ceea ce e inacceptabil. Se va păstra cota unică, pentru că taxele nu pot crește în perioade de recesiune. Cu resursele pe care le va „scoate” din economia subterană tolerată de Băsescu,  noul guvern va reduce taxele. Geoană preferă (dar va ține cont și de părerea premierului și a ministrului de finanțe) reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, pentru că sunt cele mai înalte din Europa și sufocă deopotrivă angajații și angajatorii. Pe de altă parte, dezvoltarea trebuie să urmeze o logică. Trebuie investit în dezvoltarea rurală, a sectorului energetic și a industriei. Trebuie făcută în premieră o bugetare multianuală – un buget pe fiecare mare axă de dezvoltare a României, care să se întindă pe 2-3 ani, și care vizează anticiparea alocării resurselor. De exemplu, se va ști că educația va beneficia de 6% din PIB timp de 3 ani etc. Se vor organiza programe guvernamentale pentru crearea și salvarea de locuri de muncă. Geoană repetă apoi de 3 ori această sintagmă, locuri de muncă, pentru că ea este „deviza acestei perioade”.

Băsescu spune că politica economică trebuie să vizeze cu precădere mediul rural, pentru că cea mai mare resursă de creștere de productivitate se află acolo. Dezvoltarea rurală se bucură de asemenea de o susținere de 8 miliarde de euro din partea UE. Băsescu crede că o parte din acești bani trebuie alocați creării de locuri de muncă pentru femei (categoria cea mai defavorizată din mediul rural) și tineri. Aceștia vor avea de lucru prin înființarea de IMM-uri care să proceseze local laptele și carnea, pentru ca micii fermieri să nu mai aibă de pierdut de pe urma intermediarilor și să se îndrepte spre prosperitate. De asemenea, trebuie create depozite pentru fructe și legume, pentru ca ele să nu mai fie desfășurate pe tarabe, la marginea drumului.

Băsescu crede că programul anti-criză trebuie să se bazeze pe cei doi piloni stabiliți cu FMI: pe de o parte, finanțarea rezervei Băncii Naționale pentru a putea menține o rată leu/euro care să fie în beneficiul exportatorilor și salariaților, și pe de altă parte, finanțarea deficitului bugetului de stat pentru plata salariilor, pensiilor, investițiilor. Guvernul a luat până acum măsuri de sprijinire a acestor piloni – programele „Prima casă” și „Primul siloz”.

Geoană nu e de acord. Acordurile cu FMI și UE sunt o precondiție pentru o minimă finanțare a deficitului public, dar programul intern anti-criză contează foarte mult. Acest program a primit nota 1,29, prin urmare este greșit.

Băsescu îl întreabă cine a acordat această notă.

Geoană se eschiveză și până la urmă spune că un institut prestigios de la Londra a pus această notă și că informația apare în Ziarul Financiar. Revine la propunerile sale în zona economică. Guvernul Johannis va trebui să relanseze creditarea, să discute cu băncile eventualitatea unui moratoriu pe 12 luni care să ajute IMM-urile. Se va interveni, după modelul Greciei, pentru sprijinirea celor supraîndatorați, dar de bună-credință, care și-au pierdut locurile de muncă și nu-și mai pot plăti creditele. O altă problemă pe care viitorul guvern o va rezolva e aceea a datoriei statului către toate firmele românești – neplata la timp a TVA-ului, nu doar către acelea care au sprijinit campania lui Băsescu. Geoană menționează și un proiect de lege la care ține, „Legea actului unic de control”, care prevede un singur control pe an din partea statului adresat firmelor românești.

Tema d) Mediul de afaceri

Băsescu a înțeles că Geoană nu e de acord că programul anti-criză finanțat cu 20 de miliarde de FMI și UE este fundamental.

Geoană îl corectează: el recunoaște că acel program e o precondiție, însă „nu ține loc de bună guvernare”, de aceea este important viitorul guvern, iar cel propus de el este unul competent.

Băsescu reafirmă importanța acordurilor, apoi se adresează mediului de afaceri, semnalând o măsură luată de guvern și susținută de el: neimpozitarea profitului reinvestit. Aceasta va ajuta la reducerea cotei unice de la 16 la 14% în 2011, va crea locuri de muncă și va crește investițiile.

Geoană spune că programul anti-criză al guvernului actual este ineficient și amintește din nou numărul de firme închise în 2009. Vorbește și de firmele exportatoare care s-au închis.

Băsescu îl contrazice, susținând că exporturile românești au crescut în Olanda, Germania, Italia. Recunoaște că de-abia în ianuarie 2009 s-a convins că România se află în criză.

Geoană semnalează că lipsește un program de investiții guvernamentale, capacitatea de administrare a statului nu s-a îmbunătățit și nu există o viziune strategică de luptă anti-criză.

Băsescu îi răspunde că mediul de afaceri e mulțumit de stabilitatea monedei naționale.

Geoană nu crede acest lucru, argumentând că rata dobânzii e de 18%.

Băsescu îl persiflează, afirmă că rata dobânzii e de fapt între 8 și 10%.

Tema e) Justiția și lupta împotriva corupției

Geoană promite că va asigura o „independență reală justiției”. Iar pentru a asigura ușura accesul oamenilor obișnuiți la justiție, a semnat alături de partidele partenere un Pact național pe Justiție.

Băsescu menționează Legea responsabilității fiscale, care va normaliza relațiile dintre agenții economici și stat, asigurând respectarea obligațiilor reciproce, o lege care luptă și ea împotriva corupției. Remarcă apoi că în mandatul său nu au mai existat privatizări frauduloase și mai înșiră câteva dintre realizările sale – 20 de dosare de foști demnitari ajunse în instanță, înființarea ANI.

Geoană invocă studiul Transparency International, care plasează România printre cele mai corupte state europene. El acuză politizarea actului de justiție – „nu mai sunt dispus să accept acest tip de mlaștină în care corupți sunt doar ăia dinainte”.

Băsescu îl mustră pe Geoană, acuzându-l că vorbește urât despre țara lui.

Geoană îi amintește de oamenii săi – Ridzi și Udrea care, spune el, sunt în continuare în guvern.

Băsescu îl contrazice, Ridzi nu mai face parte din guvern și în cazul ei începe urmărirea penală, și îi aduce atenție cazul Năstase, reproșându-i lui Geoană că de doi ani votează împotriva trimiterii în judecată. Se referă și la dosarele celor trei „moguli”, blocate de Geoană. Băsescu se întoarce apoi la situația oamenilor obișnuiți care se plâng de încetineala sau nedreptatea justiției.

Geoană îi răspunde printr-o comparație între ei doi – Geoană nu are dosar penal, în timp de Băsescu a avut. Se apară și declarând că nu depinde de nimeni.

  1. Fiecare candidat îi adresează celuilalt două întrebări (2 minute/răspuns) 

Băsescu îi amintește că la precedenta confruntare, când i-a reproșat că nu-l putea contacta uneori și l-a acuzat că motivul era prezența lui acasă la Vântu, Geoană a negat aceste vizite. Totuși, Vântu a declarat că l-a chemat de câteva ori în Deltă. Băsescu îi cere lui Geoană să se scuze că a mințit.

Geoană i se alătură lui Băsescu în antipatia pentru Vântu.

Băsescu îl pune pe Geoană în fața informației apărute în aceeași zi în presă despre vizita la reședința lui Vântu, cu o seară înaintea dezbaterii.

A fost o întâlnire asemănătoare cu cele pe care și Băsescu le-a avut cu Vântu în vremea în care se înțelegeau bine, spune Geoană. Îl întreabă pe adversar de câte ori a băut whiskey cu Vântu, apoi își motivează întâlnirea – trebuia să-i spună și în față ce declarase într-un interviu, și anume că Vântu e „malefic și ușor turbulent”.

Întrebarea lui Geoană pentru Băsescu este ce a făcut în 5 ani de mandat.

Băsescu face o enumerare – aderarea la UE, cota unică, sistemul de protecție împotriva inundațiilor, condamnarea crimelor comunismului (aici îl acuză pe Geoană că a blocat Legea lustrației). Băsescu îl întreabă pe Geoană dacă există vreo legătură între, pe de o parte, arestarea pe 2 decembrie, la Jakarta, a lui Popa Nicolae, martor principal și cel care a devalizat pentru Vântu Gelsor și FNI și, pe de altă parte, vizita sa la Vântu în aceeași zi.

Geaonă spune că nu știe cine e Popa și îl acuză pe Băsescu că îl atacă din disperare. La rândul său, Geoană îl întreabă retoric pe oponent de ce 80% dintre români consideră că Râmânia merge într-o direcție greșită și că Băsescu este principalul responsabil. Îl întreabă apoi dacă e de acord cu asocierea „România puternică, România social-democrată”.

Băsescu îi răspunde că această viziune s-a aflat și în programul PD.

Atunci îi sprijină propriul program, deduce Geoană, dar Băsescu îl îndeamnă să nu se pripească.

  1. Dialog pe 5 teme (8 minute/temă)

Tema a) Reforma constituțională

Băsescu susține această reformă (a constatat lacune chiar în timpul mandatului său). Un argument în favoarea reformei este și rezultatul referendumului. Prin urmare, politicienii trebuie să înceapă revizuirea Constituției. Un punct care trebuie schimbat este imunitatea demnitarilor.

Geoană promite că, alături de specialiști români și străini, va regândi tipul de republică, modelul economic și social și relația cetățenilor cu statul, iar modificările ar fi bine să rămână valabile cel puțin 50 de ani. Dă exemplul SUA, care are aceeași Constituție de peste 200 de ani, spune el.

Băsescu crede că Geoană nu știe ce vor românii, aceștia își doresc un stat simplificat, care să nu mai fie o povară pentru ei, așa cum nu e în țările civilizate, unde funcționarea statului costă 12-14%. Dacă așa ar sta lucrurile și aici, diferența de bani ar ajunge în salarii, pensii etc.

Geoană îl contrazice, asigurând că nu prin reforma constituțională vor crește salariile. Costurile bugetarilor chiar au crescut în mandatul lui Băsescu, susține Geoană.

Băsescu sugerează că Geoană e inconsecvent, când susține revizuirea, când votează împotriva ei.

Geoană îl întreabă pe Băsescu dacă românii trăiesc bine.

Nu trăiesc cât de bine ar fi dorit Băsescu, din cauza crizei economice pentru care el nu e vinovat.

Geoană crede că incriminarea altora e greșită și că de dorit e găsirea unui model de societate.

Tema b) Protecție socială

Geoană e de părere că e cea mai sensibilă problemă a României – a crescut nedreptatea în societate. De aceea, trebuie adoptată rapid Legea unitară a pensiilor, alocațiile trebuie să fie mai mari pentru copiii din familiile modeste, să se acorde mai multe bilete de tratament, familiile tinere să aibă acces la Programul național pentru locuințe.

Băsescu crede că problema e risipa. Din 11 milioane de români care beneficiază de protecție socială, nu toți au nevoie de anumite aspecte ale ei (precum încălzirea) și atunci resursele ar trebui să se îndrepte cu precădere către cei în nevoie. Citește o listă de cazuri sociale.

Tema c) Educație și tineri

Băsescu îi mulțumește lui Geoană că a susținut Pactul pentru educație. Crede despre educație că e „cel mai mare catalizator al evoluției României”. În educație ar trebui încurajate competențele, nu cunoștințele memorate. O altă problemă este rata mică de copii din sate care ajung la facultate (5%) și ea poate fi rezolvată prin solidaritatea orășenilor, adică trebuie ca ei să fie de acord ca o parte mai mare a resurselor pentru acest domeniu să meargă spre zona rurală.

Geoană crede că esențial este să existe o Lege a educației anul viitor. Dascălii trebuie să fie motivați ca să își facă bine treaba, iar cele 15 zile de concediu obligatoriu fac exact opusul. Pe de altă parte, tinerii ar trebui să beneficieze de stagii în firme, e nevoie de o corelare a calificării tinerilor cu nevoile de pe piața muncii. De asemenea, tinerii trebuie încurajați să-și deschidă o afacere prin scutirea de la anumite taxe.

Băsescu dorește și el motivarea dascălilor și recunoaște că nu s-a asigurat că existau resurse pentru majoararea salariilor atunci când ea a fost promisă, dar face apel la Geoană să recunoască faptul că și el a susținut acea majorare.

Tema d) Sănătate

Geoană crede că este vorba de un domeniu prioritar, care merită deci un procent mai mare din PIB. Ar trebui reformat sistemul de asigurare din rural și orașele mici, ar trebui implantat sistemul SMURD în toate orașele cu peste 2000 locuitori și ar trebui creată o companie farmaceutică națională la Iași pentru producerea locală a medicamentelor și astfel pentru scăderea prețurilor.

Și pentru Băsescu sănătatea e un domeniu prioritar. Bugetul pentru sănătate a crescut de la 1 la 5 miliarde în 2009 față de 2000, dar eficiența sistemul sanitar nu pare să fi crescut. E nevoie de debirocratizare, management performant, stabilirea standardelor de tratament pentru fiecare boală.

Turcescu îi întreabă pe candidați cum se rezolvă paradoxul care face ca medicii rezidenți să nu se poată angaja din lipsă de fonduri, în timp ce în spitale există o criză de personal.

Geoană crede că soluția este „un pachet atractiv și un plan de carieră accelerat” pentru medicii care vor să practice în sate.

Băsescu constată că Geoană nu e la zi cu informația – nu știe că în ziua precedentă guvernul a rezolvat problema medicilor rezidenți. Întrebat de ce n-a fost rezolvată până acum, Băsescu a replicat că Bazac a fost cumva în calea acestei soluții, devenită posibilă datorită ministrului interimar.

Tema e) Dezvoltare rurală și agricultură

Băsescu consideră ca fiind prioritare dezvoltarea de IMM-uri în zona rurală, apa curentă, canalizarea, infrastructura. De asemenea, trebuie atrași în această zonă tineri medici și dascăli, iar stimulentele cele mai potrivite ar fi locuințele – trebuie construite case la sat pentru ei.

Geoană apreciază că Băsescu recunoaște nevoia de locuințe. În plus, e nevoie și de centre locale de depozitare, sortare, ambalare a produselor agricole, care ar elimina intermediarii între munca țăranilor și supermarket. E deci nevoie de asociații locale, sere, de un program Rabla pentru tractoare, de pompieri la sat.

Turcescu îi întreabă pe cei doi dacă sunt pro sau contra proiectului Roșia Montana.

Băsescu îi spune mai întâi lui Geoană că de la 1 ianuarie va intra în vigoare programul Rabla pentru tractoare, apoi răspunde. Nu are „o părere consolidată”, dar va fi solidar părerii specialiștilor.

Geoană se declară împotriva proiectului, până când nu va fi convins că nu dăunează mediului și dezvoltării durabile. Revenind la tema de discuție, remarcă problema absorbției fondurilor europene dedicate agriculturii.

Băsescu amintește de o realizare a sa în acest sens – obținerea poziției de comisar pe dezvoltare rurală pentru un român.

Am considerat că următoarele secțiuni ale confruntării nu sunt de interes pentru lucrarea de față, pentru că în următoarele secțiuni nu mai e vorba despre un dialog între candidați și deci nu se poate la fel de bine urmări diferența de argumentare pe aceleași subiecte – de altfel, candidații nu mai vorbesc chiar pe aceleași teme. Voi menționa totuși și titlurile secțiunilor care au urmat.

  1. Candidații răspund fiecare la câte 2 întrebări din partea unor ONG-uri sau jurnaliști
  2. Fiecare candidat oferă un cadou celuilalt
  3. Turcescu oferă și el un cadou candidaților și le adresează o întrebare
  4. Discurs final al candidaților (3 minute/candidat) 

 

Concluzii

Confruntarea a fost una tensionată, ambii candidați au considerat-o importantă – se putea vedea că au o ușoară nervozitate, că sunt puțin emoționați. De altfel, confruntarea chiar a avut o mare greutate – așa cum a arătat INSOMAR în exit-poll-urile din 6 decembrie, 6% dintre alegători s-au decis „în ultimele zile” cu cine vor vota.

Dezbaterea a fost presărată cu atacuri surpriză, cu toate astea niciunul dintre candidați nu a lăsat surprinderea să se vadă și fiecare a formulat un răspuns conform cu strategia de campanie.

De exemplu, Vântu a fost folosit drept armă de atac de către ambii candidați. Apărarea fiecăruia a fost previzibilă. Geoană l-a vizitat pe Vântu pentru că este un om politicos, elegant, care se simte obligat să explice cuiva pe față de ce nu-l simpatizează. Este un răspuns în acord cu tema de campanie – Geoană e omul bun, fin, care calmează, aplanează conflicte. Pe de altă parte, Băsescu nu a băut niciodată whiskey cu Vântu, spune el. Iarăși un răspuns conform liniei directoare a campaniei – Băsescu e omul ferm, care nu face compromisuri, care nu colaborează cu „moguli”.

Am sesizat din partea lui Geoană o formulă pe care a repetat-o spre dezavantajul lui, cred, și anume „asta încerc să vă explic, că…” sau „asta vreau să spun, că…”. Această formulă, în contextul în care Geoană oricum vorbește mai repede și mai puțin apăsat, răspicat decât Băsescu, a încurajat percepția că Geoană aleargă cumva în gol și tot nu apucă să spună ce are de spus.

Geoană a primit lovituri repetate de tipul „ce propui tu s-a făcut deja și tu habar n-ai” și cred că a pierdut mult din această cauză.

În afară de atacurile orientate spre caracterul celuilalt – „nu ești sincer, ești inconsecvent, ești coruptibil, îți place scandalul, ești încăpățânat” etc – discuția mi s-a părut foarte tehnică, cu un conținut foarte mare de informație și foarte variat (de aceea și greu de rezumat). Poate părea ciudat, dat fiind că e vorba de politică. Dar mai ales recitindu-mi notițele și citind fragmente transcrise de presă am realizat că a fost o discuție foarte condensată. Urmărind la televizor nu mi-am dat foarte bine seama de asta, replicile se succedau rapid, nu aveai timp să meditezi asupra răspunsurilor date de candidați. Deși cred că amândoi au încercat să dea răspunsuri concrete, spectatorii au reținut emoțional discuția.

Nu mi s-a părut o idee bună aceea ca susținătorii fiecărui candidat să fie prezenți la dezbatere. Acest lucru – prin aplauze, vociferări, râsete – a încurajat spectacolul și a făcut ca atenția spectatorilor să fie permanent distrasă de gros-planurile pe soțiile candidaților sau pe membrii controversați de partid. Probabil că cei care au stabilit formatul emisiunii au avut în vedere și aspectul comercial. Televiziunile (în special Realitatea TV) au obținut recorduri de audiență pe timpul dezbaterii, deci n-au greșit.

Rezumând, acest paradox între spectacol și discurs specializat dens mi s-a părut interesant. Totodată pot să spun că mi s-a părut de admirat rezistența candidaților. Presiunea era foarte mare, miza la fel, trebuia sa nu uiți anumite lucruri, să nu-ți pierzi concentrarea, să te exprimi corect, să nu te bâlbâi, să nu pari prea supărat sau prea vesel. Mi se pare că amândoi s-au descurcat onorabil. Dar, prin comparație, unul (Băsescu) a părut mai bun decât altu

Traian Băsescu și Mircea Geoană s-au întâlnit în seara de 3 decembrie 2009 la mult așteptata dezbatere, organizată de Institutul de politici publice. Discuțiile au urmat un format prestabilit, agreat de ambele echipe de campanie ale candidaților și cunoscut de aceștia din urmă, și au fost moderate de Robert Turcescu.

Confruntarea a avut 10 secțiuni. Pentru fiecare dintre ele candidații au avut un timp fix de răspuns, iar după ce fiecare candidat își susținea punctul de vedere erau încurajați să dialogheze. Ordinea în care au răspuns cei doi a fost stabilită dinainte, prin tragere la sorți. Voi prezenta în continuare secțiunile confuntării și pozițiile adoptate de cei doi.

  1. Proiectul pentru România următorilor 5 ani (5 minute/candidat)

Geoană adresează un „mesaj către compatrioți” prin care le recunoaște responsabilitatea în alegerea viziunii de dezvoltare a țării. Îi încurajează să dea o șansă agriculturii, industriei, unui nou model social care să reconsidere dreptatea socială. În ceea ce privește criza, Geoană se prezintă ca fiind garanția depășirii acesteia, unul dintre pașii spre atingerea acestui obiectiv fiind constituirea unui guvern. Vrea ca România să devină o forță în Europa. Încă de la turul I al alegerilor, Geoană a demonstrat că poate „coagula” oameni în jurul lui – referire la susținerea pe care a obținut-o de la Crin Antonescu. La final, amintește de campania „murdară” a contracandidatului său.

Băsescu consideră că un nou mandat este „un privilegiu și o obligație”. Experiența primului mandat i-a arătat că România optează pentru o societate modernă și nu dorește întoarcerea în timp prin revenirea la Cotroceni a PSD, Iliescu, Geoană. Băsescu dorește un proces de reformă accelerat, dorește ca rezultatul referendumului din 22 noiembrie să fie respectat, ca România să aibă politicieni responsabili. Vorbește despre data de 6 decembrie ca de un „punct de cotitură în evoluția țării”. „Propun guvernarea politicienilor pentru politicieni”, spune Băsescu (gafă?, exprimare greșită?). Băsescu propune ca „nimeni să nu mai beneficieze de imunitate” (referindu-se la demnitarii statului) și ca „politicienii să-și diminueze puterea discreționară în ce privește utilizarea banilor publici”.

  1. De ce nu l-ați vota pe celălalt candidat?

Geoană crede că Băsescu reprezintă o sursă de scandal și că nu și-a respectat promisiunile – „economia e pe butuci”, România e coruptă. De asemenea, și-a trădat aliații și prietenii, își urmărește interesul personal și pe cel de partid. „Vă luptați cu strigoii trecutului”, spune Geoană. Apoi amintește și de teama românilor de interceptarea convorbirilor telefonice. Geoană remarcă și că Băsescu a fost părăsit de consilierii lui.

Băsescu îl caracterizează pe Geoană ca fiind un om slab, care are nevoie de baroni locali (Vanghelie, Hrebenciuc și alții) pentru a-și menține funcția de președinte PSD. Crede că un om care nu se poate ține singur pe poziție „nu poate fi partenerul poporului român”. Președintele, opinează Băsescu, trebuie să poată înfrunta majoritatea parlamentară care își urmărește înteresul ei propriu. Geoană nu e un om sincer și își încalcă principiile (dă exemplu poziția lui Geoană împotriva cotei unice și susținerea ulterioară a cotei unice). Cu sau fără intenția unui joc de cuvinte, Băsescu spune despre Geoană că „e după cum bate vântul”.

  1. Dialog de 15 minute pe două teme

Tema a) Relația Președinte – Guvern

Băsescu e de părere că Președintele și Guvernul trebuie să fie parteneri, în calitatea lor de reprezentanți ai puterii executive. Președintele enunță principii, veghează la buna funcționare a Guvernului, fără să fie totuși un simplu observator (iar asta nu înseamnă scandal, precizează Băsescu). O altă atribuție a Președintelui este și aceea de a fi lider al politicii externe, ceea ce implică o bună colaborare cu Ministerul afacerilor externe. De asemenea, Președintele trebuie să lucreze bine cu „structurile de forță”.

Geoană susține că are un comportament democratic diferit de cel al contracandidatului său. El dă exemplu situația inundațiilor din 2005, pe care Băsescu a rezolvat-o prin alegeri anticipate. Geoană amintește și de „bilețelele lui Tăriceanu”. „Nu voi încuraja subordonarea primului-ministru față de Președinte”, spune Geoană. Se angajează să asigure buna funcționare a eventualei coaliții și îl asigură pe potențialul premier, Johannis, că va avea ultimul cuvânt în „selectarea membrilor cabinetului său”.

Făcând referire la declarațiile lui Băsescu de la OTV (când a vorbit despre cum a îndeplinit el dorințele doamnei Săftoiu ca soțul ei să ocupe o anumită funcție), Geoană îl acuză că e gata să respecte dorințele Elenei Udrea în ceea ce privește numirea anumitor oameni în funcții importante.

Băsescu îi răspunde că el va continua să respecte femeile chiar dacă acest lucru n-ar fi în interesul său electoral. Revenind la tema de discuție, Băsescu spune că Președintele reprezintă interesele poporului în raport cu instituțiile statului. Chiar acesta a fost rolul lui la inundații – „când am intervenit la Guvern erau mii de oameni fără case”.

Geoană îl atenționează pe Băsescu că Președintele nu trebuie să creeze tensiune și nu are dreptate absolută. Pe parcursul celor 5 ani în care Băsescu a fost președinte a existat o lipsă de continuitate în proiecte și a fost scandal.

Băsescu răspunde amintind de Revoluția din 1989, când autoritățile spuneau că la Timișoara „e scandal”. Același lucru s-a spus și cu privire la întâmplările recente de la Timișoara. Îi atrage atenția contracandidatului său că cei care folosit eticheta „scandal” au pierdut puterea. Băsescu asigură că se va lupta încă 5 ani cu clasa politică dacă ea nu „slujește oamenii”.

Geoană îl acuză pe Băsescu că în campania sa electorală nu a vorbit despre locurile de muncă. El crede că românii au alte probleme decât crede Băsescu.

Băsescu răspunde că a vorbit despre necesitatea de a crea locuri de muncă în zona rurală.

Tema b) Relația Președinte – Parlament

Geoană e de părere că această relație trebuie să fie una de colaborare și precizează că Parlamentul nu e „dușmanul poporului”. Geoană aduce aminte auditoriului că încă din 2005 a susținut reducerea numărului de parlamentari. Pe de altă parte, Președintele trebuie să respecte atât majoritatea cât și opoziția din Parlament.

Băsescu spune că Parlamentul nu trebuie să fie „un loc al privilegiaților”, ci „un loc al legilor pentru români”. Băsescu vorbește din nou de renunțarea la imunitatea demnitarilor și susține că e nevoie de o reformă instituțională a statului.

  1. Dialog pe 5 teme (8 minute/temă)

Tema a) Politică externă

Geoană susține că prestigiul României a fost afectat pe plan extern de criza politică internă – se referă în special la conflictul Tăriceanu – Băsescu. Geoană susține fidelitatea României față de Comunitatea Europeană și față de SUA. El descrie contextul internațional, în care apar puteri emergente precum China, India, Rusia. România trebuie să dezvolte o „politică pragmatică cu puterile secolului XXI”. Geoană vorbește și despre importanța relației cu Republica Moldova, care a înlăturat recent ultimul guvern comunist din Europa și a recunoscut pentru prima oară că limba națională este româna.

Băsescu afirmă că „esența acțiunii în politica externă este interesul național”. Vorbește despre parteneriatul cu SUA (investiții economice, militari americani în bazele românești de la frontiera de est), despre consolidarea relațiilor cu statele UE, amintește că România a semnat un parteneriat cu Franța. Băsescu atinge și el relațiile cu Republica Moldova, spune că există deja diferite acorduri (pentru consulate etc). Printre alte obiective de politică externă se numără consolidarea păcii la sud de Dunăre, cuplarea României la zona Mării Caspice și parteneriatele cu țările deținătoare de energie.

„Abordarea de tip militar-strategic la Marea Neagră” nu e suficientă. Geoană vorbește despre relația cu Ucraina, despre exploatarea comună a resurselor platoului continental al Mării Negre.

Băsescu precizează că aceste resurse au fost câștigate de România la Haga, îi aparțin doar ei.

Colaborarea cu SUA în privința bazelor militare nu trebuie să împiedice o colaborare pe baze pragmatice și comerciale cu vecinii de la Răsărit, susține Geoană. Relația cu Ucraina e importantă, chiar Bush a spus, cu ocazia vizitei sale, că România trebuie să devină o punte către Răsărit.

Băsescu atrage atenția că o punte între cele două state trebuie să fie avantajoasă pentru ambele.

Geoană face aluzie la proiectul South Stream, Băsescu răspunde că acesta n-a fost încă aprobat.

Băsescu amintește că România a susținut intrarea Ucrainei în NATO, dar și Ucraina ar trebui să respecte interesele României în zonă și să acorde anumite drepturi cetățenilor ei de naționalitate română – de a învăța limba română în școli și altele.

Geoană insistă pe o relație comercială cu Ucraina, iar Băsescu îi răspunde că exportul românesc merge bine acolo.

Geoană dorește ședințe comune de guvern cu Ungaria, Republica Moldova și Italia. România trebuie să își extindă parteneriatele și în afara structurilor euro-atlantice. Poziția în aceste structuri e un atu de valorificat, dar accentul trebuie pus pe diplomație, nu pe „bătut cu pumnul în masă”.

Băsescu dezminte acest tip de comportament în politica externă. Îi citește lui Geoană un citat despre importanța respectării interesului național în relațiile internaționale și, făcând apel la cariera de diplomat a contracandidatului său, îi cere să recunoască autorul citatului.

Geoană cere ca Băsescu să spună numele autorului, de vreme ce îl are scris pe hârtie.

Este vorba de Titulescu, iar faptul că Geoană nu știe acest lucru îi face de înțeles vizitele „pe furiș” la Moscova, spune Băsescu.

Geoană îi răspunde că dacă Băsescu ar fi cunoscut citatul în 2008, ar fi făcut vizite în statele din regiunea afectată de războiul ruso-georgian. Discuția ajunge la gazele rusești, Geoană acuzând dependența României de aceste gaze pe care le plătește scump.

Calitatea relațiilor cu Rusia poate fi demonstrata și de un contract recent pe care aceasta l-a semnat cu România, în valoare de 250 milioane de dolari. Băsescu îl întreabă apoi pe Geoană dacă știe pentru ce s-a semnat acordul.

Geoană crede că acest contract ar putea să fie pentru Videanu sau Manțog. Băsescu neagă, așa că Geoană deduce ironic că acest contract nu are legătură cu sectorul energetic.

Băsescu îl acuză că își ascunde incompetența sub glume.

Geoană răspunde că e pregătit în acest domeniu iar contracandidatul lui dimpotrivă.

După alte înțepături, Băsescu dezvăluie obiectul contractului – construirea unei conducte submarine de gaz între Novorossiysk și Soci de către un trust de construcții românesc.

Geaonă întreabă dacă gazul e pentru România.

Băsescu reafirmă relațiile bune cu Rusia, care nu sunt unele de subordonare.

Geoană îl acuză pe Băsescu că are un stil agresiv în politica externă, de aceea nu este primit de Putin în Rusia.

Băsescu preferă să nu facă vizite, dar firmele românești să obțină contracte importante.

Geoană preferă facturi la gaz mai reduse pentru români.

Tema b) Securitate națională

Băsescu afirmă că securitatea națională e strict legată de apartenența României la NATO, care garantează solidaritatea statelor membre în caz de agresiune asupra unuia dintre ele. Securitatea națională este însă complexă, ea cuprinde, pe lângă securitatea militară, și securitatea sanitară, alimentară, energetică, socială – care au un rol important în calitatea vieții oamenilor.

Geoană spune că unul dintre efectele crizei financiare a fost reorganizarea ordinii mondiale, prin urmare securitatea națională a României intră într-o etapă nouă. România se află într-o insecuritate economică, în consecință trebuie vorbit de un sens larg al securității naționale, care include și securitatea economică. Pentru creșterea acesteia e nevoie de „întărirea potenței economice” a țării și de reforma sistemului energetic, dat fiind că România se află pe primul loc în Europa la consumul de energie raportat la unitatea de PIB. Amintește și pandemia de gripă porcină pentru a ilustra diversitatea noilor riscuri, în fața cărora România nu este pregătită să se apere. Astfel, trebuie regândit rolul CSAT-ului și extins, așa cum crede și Băsescu, la securitatea alimentară, energetică. Securitatea economică poate fi întărită și de firme „viguroase”, care trebuie încurajate în detrimentul mafiei și crimei organizate din Est și din Vest, care într-un fel se întâlnesc în România. Prin urmare, accentul nu trebuie pus exclusiv pe Armată, ci și pe Poliție, trupe de frontieră pentru a asigura României imunitatea la riscul crimei organizate.

Băsescu e de acord cu punctul de vedere al lui Geoană cu privire la mafia din Est și cea din Vest, dar își pune întrebarea care e soluția împotriva mafiei autohtone.

Geoană spune că această mafie a crescut în timpul mandatului lui Băsescu.

Băsescu crede că o cauză a acestei situații este cumulul de putere politică, economică și mediatică de care beneficiază unii.

Geoană întreabă dacă Patriciu, Vântu și Voiculescu, „foști parteneri” ai lui Băsescu, sunt mafioți.

Băsescu acuză că Geoană a fost susținut de televiziunile patronate de Voiculescu și Vântu, de intervențiile publice ale lui Patriciu și se întreabă dacă, în cazul în care „prin absurd” ar câștiga alegerile, Geoană ar fi președinte pentru acești susținători sau pentru români.

Geoană răspunde că ar fi președinte pentru români și îl acuză că cei pe care Băsescu i-a nominalizat au fost chiar susținătorii săi în 2004.

Băsescu spune că nu-și aduce aminte de ei.

Geoană crede că Băsescu are o amnezie. Spune că Băsescu și Vântu s-au certat, din informațiile pe care le are, pentru că Băsescu nu a vrut să-i dea Poșta lui Vântu, rezervând-o pentru Cocoș.

Băsescu râde imaginându-și-l pe Cocoș poștaș-șef.

Lui Geoană imaginea i se pare plauzibilă.

Băsescu invocă auditoriul de 22 milioane de români care îi constrânge pe amândoi la sinceritate.

Geoană spune că acest public așteaptă rezultate de 5 ani. N-ar trebui spus că persoanele despre care s-a vorbit sunt mafioți.

Băsescu spune că acei oameni „înghit bani publici”.

Geoană îl întreabă de ce nu i-a arestat, de vreme ce îi consideră mafioți.

Băsescu semnalează că nu e rolul președintelui acela de a face arestări.

Geoană insistă, Băsescu n-a făcut nimic, ba chiar le-a permis acelora să „prolifereze”.

Băsescu spune că a dat nume emblematice, dar mai sunt și alți oameni de afaceri – care nu sunt onești și care își îndatorează anumiți oameni politici – care „drenează resursele publice” ce ar putea fi folosite pentru pensii, educație, salarii.

Geoană se apără declarând că nu e dator nimănui. Îl acuză pe Băsescu că în timpul mandatului său economia subterană a României a crescut de la 17 la 24% și că președintele a dormit în post.

Băsescu spune că nu cunoaște cifrele date de Geoană.

Tema c) Economie, finanțe, criză economică

Geoană reasigură că va instala un guvern susținut de o majoritate parlamentară, guvern care va avea ca obiectiv principal lupta împotriva crizei, relansarea creditării. Spune că vor discuta cu FMI eliminarea impozitului forfetar, justificată de dispariția a 120000 de firme în 2009 – sectorul privat trebuie salvat. O altă obligație a noului guvern va fi salvarea locurilor de muncă. Dacă Băsescu câștigă, șomajul va crește de la 650000 la un milion, ceea ce e inacceptabil. Se va păstra cota unică, pentru că taxele nu pot crește în perioade de recesiune. Cu resursele pe care le va „scoate” din economia subterană tolerată de Băsescu,  noul guvern va reduce taxele. Geoană preferă (dar va ține cont și de părerea premierului și a ministrului de finanțe) reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, pentru că sunt cele mai înalte din Europa și sufocă deopotrivă angajații și angajatorii. Pe de altă parte, dezvoltarea trebuie să urmeze o logică. Trebuie investit în dezvoltarea rurală, a sectorului energetic și a industriei. Trebuie făcută în premieră o bugetare multianuală – un buget pe fiecare mare axă de dezvoltare a României, care să se întindă pe 2-3 ani, și care vizează anticiparea alocării resurselor. De exemplu, se va ști că educația va beneficia de 6% din PIB timp de 3 ani etc. Se vor organiza programe guvernamentale pentru crearea și salvarea de locuri de muncă. Geoană repetă apoi de 3 ori această sintagmă, locuri de muncă, pentru că ea este „deviza acestei perioade”.

Băsescu spune că politica economică trebuie să vizeze cu precădere mediul rural, pentru că cea mai mare resursă de creștere de productivitate se află acolo. Dezvoltarea rurală se bucură de asemenea de o susținere de 8 miliarde de euro din partea UE. Băsescu crede că o parte din acești bani trebuie alocați creării de locuri de muncă pentru femei (categoria cea mai defavorizată din mediul rural) și tineri. Aceștia vor avea de lucru prin înființarea de IMM-uri care să proceseze local laptele și carnea, pentru ca micii fermieri să nu mai aibă de pierdut de pe urma intermediarilor și să se îndrepte spre prosperitate. De asemenea, trebuie create depozite pentru fructe și legume, pentru ca ele să nu mai fie desfășurate pe tarabe, la marginea drumului.

Băsescu crede că programul anti-criză trebuie să se bazeze pe cei doi piloni stabiliți cu FMI: pe de o parte, finanțarea rezervei Băncii Naționale pentru a putea menține o rată leu/euro care să fie în beneficiul exportatorilor și salariaților, și pe de altă parte, finanțarea deficitului bugetului de stat pentru plata salariilor, pensiilor, investițiilor. Guvernul a luat până acum măsuri de sprijinire a acestor piloni – programele „Prima casă” și „Primul siloz”.

Geoană nu e de acord. Acordurile cu FMI și UE sunt o precondiție pentru o minimă finanțare a deficitului public, dar programul intern anti-criză contează foarte mult. Acest program a primit nota 1,29, prin urmare este greșit.

Băsescu îl întreabă cine a acordat această notă.

Geoană se eschiveză și până la urmă spune că un institut prestigios de la Londra a pus această notă și că informația apare în Ziarul Financiar. Revine la propunerile sale în zona economică. Guvernul Johannis va trebui să relanseze creditarea, să discute cu băncile eventualitatea unui moratoriu pe 12 luni care să ajute IMM-urile. Se va interveni, după modelul Greciei, pentru sprijinirea celor supraîndatorați, dar de bună-credință, care și-au pierdut locurile de muncă și nu-și mai pot plăti creditele. O altă problemă pe care viitorul guvern o va rezolva e aceea a datoriei statului către toate firmele românești – neplata la timp a TVA-ului, nu doar către acelea care au sprijinit campania lui Băsescu. Geoană menționează și un proiect de lege la care ține, „Legea actului unic de control”, care prevede un singur control pe an din partea statului adresat firmelor românești.

Tema d) Mediul de afaceri

Băsescu a înțeles că Geoană nu e de acord că programul anti-criză finanțat cu 20 de miliarde de FMI și UE este fundamental.

Geoană îl corectează: el recunoaște că acel program e o precondiție, însă „nu ține loc de bună guvernare”, de aceea este important viitorul guvern, iar cel propus de el este unul competent.

Băsescu reafirmă importanța acordurilor, apoi se adresează mediului de afaceri, semnalând o măsură luată de guvern și susținută de el: neimpozitarea profitului reinvestit. Aceasta va ajuta la reducerea cotei unice de la 16 la 14% în 2011, va crea locuri de muncă și va crește investițiile.

Geoană spune că programul anti-criză al guvernului actual este ineficient și amintește din nou numărul de firme închise în 2009. Vorbește și de firmele exportatoare care s-au închis.

Băsescu îl contrazice, susținând că exporturile românești au crescut în Olanda, Germania, Italia. Recunoaște că de-abia în ianuarie 2009 s-a convins că România se află în criză.

Geoană semnalează că lipsește un program de investiții guvernamentale, capacitatea de administrare a statului nu s-a îmbunătățit și nu există o viziune strategică de luptă anti-criză.

Băsescu îi răspunde că mediul de afaceri e mulțumit de stabilitatea monedei naționale.

Geoană nu crede acest lucru, argumentând că rata dobânzii e de 18%.

Băsescu îl persiflează, afirmă că rata dobânzii e de fapt între 8 și 10%.

Tema e) Justiția și lupta împotriva corupției

Geoană promite că va asigura o „independență reală justiției”. Iar pentru a asigura ușura accesul oamenilor obișnuiți la justiție, a semnat alături de partidele partenere un Pact național pe Justiție.

Băsescu menționează Legea responsabilității fiscale, care va normaliza relațiile dintre agenții economici și stat, asigurând respectarea obligațiilor reciproce, o lege care luptă și ea împotriva corupției. Remarcă apoi că în mandatul său nu au mai existat privatizări frauduloase și mai înșiră câteva dintre realizările sale – 20 de dosare de foști demnitari ajunse în instanță, înființarea ANI.

Geoană invocă studiul Transparency International, care plasează România printre cele mai corupte state europene. El acuză politizarea actului de justiție – „nu mai sunt dispus să accept acest tip de mlaștină în care corupți sunt doar ăia dinainte”.

Băsescu îl mustră pe Geoană, acuzându-l că vorbește urât despre țara lui.

Geoană îi amintește de oamenii săi – Ridzi și Udrea care, spune el, sunt în continuare în guvern.

Băsescu îl contrazice, Ridzi nu mai face parte din guvern și în cazul ei începe urmărirea penală, și îi aduce atenție cazul Năstase, reproșându-i lui Geoană că de doi ani votează împotriva trimiterii în judecată. Se referă și la dosarele celor trei „moguli”, blocate de Geoană. Băsescu se întoarce apoi la situația oamenilor obișnuiți care se plâng de încetineala sau nedreptatea justiției.

Geoană îi răspunde printr-o comparație între ei doi – Geoană nu are dosar penal, în timp de Băsescu a avut. Se apară și declarând că nu depinde de nimeni.

  1. Fiecare candidat îi adresează celuilalt două întrebări (2 minute/răspuns)

Băsescu îi amintește că la precedenta confruntare, când i-a reproșat că nu-l putea contacta uneori și l-a acuzat că motivul era prezența lui acasă la Vântu, Geoană a negat aceste vizite. Totuși, Vântu a declarat că l-a chemat de câteva ori în Deltă. Băsescu îi cere lui Geoană să se scuze că a mințit.

Geoană i se alătură lui Băsescu în antipatia pentru Vântu.

Băsescu îl pune pe Geoană în fața informației apărute în aceeași zi în presă despre vizita la reședința lui Vântu, cu o seară înaintea dezbaterii.

A fost o întâlnire asemănătoare cu cele pe care și Băsescu le-a avut cu Vântu în vremea în care se înțelegeau bine, spune Geoană. Îl întreabă pe adversar de câte ori a băut whiskey cu Vântu, apoi își motivează întâlnirea – trebuia să-i spună și în față ce declarase într-un interviu, și anume că Vântu e „malefic și ușor turbulent”.

Întrebarea lui Geoană pentru Băsescu este ce a făcut în 5 ani de mandat.

Băsescu face o enumerare – aderarea la UE, cota unică, sistemul de protecție împotriva inundațiilor, condamnarea crimelor comunismului (aici îl acuză pe Geoană că a blocat Legea lustrației). Băsescu îl întreabă pe Geoană dacă există vreo legătură între, pe de o parte, arestarea pe 2 decembrie, la Jakarta, a lui Popa Nicolae, martor principal și cel care a devalizat pentru Vântu Gelsor și FNI și, pe de altă parte, vizita sa la Vântu în aceeași zi.

Geaonă spune că nu știe cine e Popa și îl acuză pe Băsescu că îl atacă din disperare. La rândul său, Geoană îl întreabă retoric pe oponent de ce 80% dintre români consideră că Râmânia merge într-o direcție greșită și că Băsescu este principalul responsabil. Îl întreabă apoi dacă e de acord cu asocierea „România puternică, România social-democrată”.

Băsescu îi răspunde că această viziune s-a aflat și în programul PD.

Atunci îi sprijină propriul program, deduce Geoană, dar Băsescu îl îndeamnă să nu se pripească.

  1. Dialog pe 5 teme (8 minute/temă)

Tema a) Reforma constituțională

Băsescu susține această reformă (a constatat lacune chiar în timpul mandatului său). Un argument în favoarea reformei este și rezultatul referendumului. Prin urmare, politicienii trebuie să înceapă revizuirea Constituției. Un punct care trebuie schimbat este imunitatea demnitarilor.

Geoană promite că, alături de specialiști români și străini, va regândi tipul de republică, modelul economic și social și relația cetățenilor cu statul, iar modificările ar fi bine să rămână valabile cel puțin 50 de ani. Dă exemplul SUA, care are aceeași Constituție de peste 200 de ani, spune el.

Băsescu crede că Geoană nu știe ce vor românii, aceștia își doresc un stat simplificat, care să nu mai fie o povară pentru ei, așa cum nu e în țările civilizate, unde funcționarea statului costă 12-14%. Dacă așa ar sta lucrurile și aici, diferența de bani ar ajunge în salarii, pensii etc.

Geoană îl contrazice, asigurând că nu prin reforma constituțională vor crește salariile. Costurile bugetarilor chiar au crescut în mandatul lui Băsescu, susține Geoană.

Băsescu sugerează că Geoană e inconsecvent, când susține revizuirea, când votează împotriva ei.

Geoană îl întreabă pe Băsescu dacă românii trăiesc bine.

Nu trăiesc cât de bine ar fi dorit Băsescu, din cauza crizei economice pentru care el nu e vinovat.

Geoană crede că incriminarea altora e greșită și că de dorit e găsirea unui model de societate.

Tema b) Protecție socială

Geoană e de părere că e cea mai sensibilă problemă a României – a crescut nedreptatea în societate. De aceea, trebuie adoptată rapid Legea unitară a pensiilor, alocațiile trebuie să fie mai mari pentru copiii din familiile modeste, să se acorde mai multe bilete de tratament, familiile tinere să aibă acces la Programul național pentru locuințe.

Băsescu crede că problema e risipa. Din 11 milioane de români care beneficiază de protecție socială, nu toți au nevoie de anumite aspecte ale ei (precum încălzirea) și atunci resursele ar trebui să se îndrepte cu precădere către cei în nevoie. Citește o listă de cazuri sociale.

Tema c) Educație și tineri

Băsescu îi mulțumește lui Geoană că a susținut Pactul pentru educație. Crede despre educație că e „cel mai mare catalizator al evoluției României”. În educație ar trebui încurajate competențele, nu cunoștințele memorate. O altă problemă este rata mică de copii din sate care ajung la facultate (5%) și ea poate fi rezolvată prin solidaritatea orășenilor, adică trebuie ca ei să fie de acord ca o parte mai mare a resurselor pentru acest domeniu să meargă spre zona rurală.

Geoană crede că esențial este să existe o Lege a educației anul viitor. Dascălii trebuie să fie motivați ca să își facă bine treaba, iar cele 15 zile de concediu obligatoriu fac exact opusul. Pe de altă parte, tinerii ar trebui să beneficieze de stagii în firme, e nevoie de o corelare a calificării tinerilor cu nevoile de pe piața muncii. De asemenea, tinerii trebuie încurajați să-și deschidă o afacere prin scutirea de la anumite taxe.

Băsescu dorește și el motivarea dascălilor și recunoaște că nu s-a asigurat că existau resurse pentru majoararea salariilor atunci când ea a fost promisă, dar face apel la Geoană să recunoască faptul că și el a susținut acea majorare.

Tema d) Sănătate

Geoană crede că este vorba de un domeniu prioritar, care merită deci un procent mai mare din PIB. Ar trebui reformat sistemul de asigurare din rural și orașele mici, ar trebui implantat sistemul SMURD în toate orașele cu peste 2000 locuitori și ar trebui creată o companie farmaceutică națională la Iași pentru producerea locală a medicamentelor și astfel pentru scăderea prețurilor.

Și pentru Băsescu sănătatea e un domeniu prioritar. Bugetul pentru sănătate a crescut de la 1 la 5 miliarde în 2009 față de 2000, dar eficiența sistemul sanitar nu pare să fi crescut. E nevoie de debirocratizare, management performant, stabilirea standardelor de tratament pentru fiecare boală.

Turcescu îi întreabă pe candidați cum se rezolvă paradoxul care face ca medicii rezidenți să nu se poată angaja din lipsă de fonduri, în timp ce în spitale există o criză de personal.

Geoană crede că soluția este „un pachet atractiv și un plan de carieră accelerat” pentru medicii care vor să practice în sate.

Băsescu constată că Geoană nu e la zi cu informația –nu știe că în ziua precedentă guvernul a rezolvat problema medicilor rezidenți. Întrebat de ce n-a fost rezolvată până acum, Băsescu a replicat că Bazac a fost cumva în calea acestei soluții, devenită posibilă datorită ministrului interimar.

Tema e) Dezvoltare rurală și agricultură

Băsescu consideră ca fiind prioritare dezvoltarea de IMM-uri în zona rurală, apa curentă, canalizarea, infrastructura. De asemenea, trebuie atrași în această zonă tineri medici și dascăli, iar stimulentele cele mai potrivite ar fi locuințele – trebuie construite case la sat pentru ei.

Geoană apreciază că Băsescu recunoaște nevoia de locuințe. În plus, e nevoie și de centre locale de depozitare, sortare, ambalare a produselor agricole, care ar elimina intermediarii între munca țăranilor și supermarket. E deci nevoie de asociații locale, sere, de un program Rabla pentru tractoare, de pompieri la sat.

Turcescu îi întreabă pe cei doi dacă sunt pro sau contra proiectului Roșia Montana.

Băsescu îi spune mai întâi lui Geoană că de la 1 ianuarie va intra în vigoare programul Rabla pentru tractoare, apoi răspunde. Nu are „o părere consolidată”, dar va fi solidar părerii specialiștilor.

Geoană se declară împotriva proiectului, până când nu va fi convins că nu dăunează mediului și dezvoltării durabile. Revenind la tema de discuție, remarcă problema absorbției fondurilor europene dedicate agriculturii.

Băsescu amintește de o realizare a sa în acest sens – obținerea poziției de comisar pe dezvoltare rurală pentru un român.

Am considerat că următoarele secțiuni ale confruntării nu sunt de interes pentru lucrarea de față, pentru că în următoarele secțiuni nu mai e vorba despre un dialog între candidați și deci nu se poate la fel de bine urmări diferența de argumentare pe aceleași subiecte – de altfel, candidații nu mai vorbesc chiar pe aceleași teme. Voi menționa totuși și titlurile secțiunilor care au urmat.

  1. Candidații răspund fiecare la câte 2 întrebări din partea unor ONG-uri sau jurnaliști
  2. Fiecare candidat oferă un cadou celuilalt
  3. Turcescu oferă și el un cadou candidaților și le adresează o întrebare
  4. Discurs final al candidaților (3 minute/candidat)

 

Concluzii

Confruntarea a fost una tensionată, ambii candidați au considerat-o importantă – se putea vedea că au o ușoară nervozitate, că sunt puțin emoționați. De altfel, confruntarea chiar a avut o mare greutate – așa cum a arătat INSOMAR în exit-poll-urile din 6 decembrie, 6% dintre alegători s-au decis „în ultimele zile” cu cine vor vota.

Dezbaterea a fost presărată cu atacuri surpriză, cu toate astea niciunul dintre candidați nu a lăsat surprinderea să se vadă și fiecare a formulat un răspuns conform cu strategia de campanie.

De exemplu, Vântu a fost folosit drept armă de atac de către ambii candidați. Apărarea fiecăruia a fost previzibilă. Geoană l-a vizitat pe Vântu pentru că este un om politicos, elegant, care se simte obligat să explice cuiva pe față de ce nu-l simpatizează. Este un răspuns în acord cu tema de campanie – Geoană e omul bun, fin, care calmează, aplanează conflicte. Pe de altă parte, Băsescu nu a băut niciodată whiskey cu Vântu, spune el. Iarăși un răspuns conform liniei directoare a campaniei – Băsescu e omul ferm, care nu face compromisuri, care nu colaborează cu „moguli”.

Am sesizat din partea lui Geoană o formulă pe care a repetat-o spre dezavantajul lui, cred, și anume „asta încerc să vă explic, că…” sau „asta vreau să spun, că…”. Această formulă, în contextul în care Geoană oricum vorbește mai repede și mai puțin apăsat, răspicat decât Băsescu, a încurajat percepția că Geoană aleargă cumva în gol și tot nu apucă să spună ce are de spus.

Geoană a primit lovituri repetate de tipul „ce propui tu s-a făcut deja și tu habar n-ai” și cred că a pierdut mult din această cauză.

În afară de atacurile orientate spre caracterul celuilalt – „nu ești sincer, ești inconsecvent, ești coruptibil, îți place scandalul, ești încăpățânat” etc – discuția mi s-a părut foarte tehnică, cu un conținut foarte mare de informație și foarte variat (de aceea și greu de rezumat). Poate părea ciudat, dat fiind că e vorba de politică. Dar mai ales recitindu-mi notițele și citind fragmente transcrise de presă am realizat că a fost o discuție foarte condensată. Urmărind la televizor nu mi-am dat foarte bine seama de asta, replicile se succedau rapid, nu aveai timp să meditezi asupra răspunsurilor date de candidați. Deși cred că amândoi au încercat să dea răspunsuri concrete, spectatorii au reținut emoțional discuția.

Nu mi s-a părut o idee bună aceea ca susținătorii fiecărui candidat să fie prezenți la dezbatere. Acest lucru – prin aplauze, vociferări, râsete – a încurajat spectacolul și a făcut ca atenția spectatorilor să fie permanent distrasă de gros-planurile pe soțiile candidaților sau pe membrii controversați de partid. Probabil că cei care au stabilit formatul emisiunii au avut în vedere și aspectul comercial. Televiziunile (în special Realitatea TV) au obținut recorduri de audiență pe timpul dezbaterii, deci n-au greșit.

Rezumând, acest paradox între spectacol și discurs specializat dens mi s-a părut interesant. Totodată pot să spun că mi s-a părut de admirat rezistența candidaților. Presiunea era foarte mare, miza la fel, trebuia sa nu uiți anumite lucruri, să nu-ți pierzi concentrarea, să te exprimi corect, să nu te bâlbâi, să nu pari prea supărat sau prea vesel. Mi se pare că amândoi s-au descurcat onorabil. Dar, prin comparație, unul (Băsescu) a părut mai bun decât altul (Geoană).

Simina Diaconu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s