Cei mai mulți vor să facă ceva util cât timp sunt captivi în mijloacele de transport public. Unii vorbesc la telefon, alții citesc. Ceilalți se relaxează uitându-se la oameni.
Poți să mai faci o chestie: să-ți dai un mic brief de rezolvat. N-o să termini cu probleme vechi/mari în metrou, dar te poți concentra pe o chestie mică, intens.
Știți banda care rulează în ratb? La un moment dat zice „dacă vedeți că cineva e în pericol, vă rugăm să reacționați”. A ajuns ratb-ul să ne facă educație civică, din păcate.
Dacă ratb îndeamnă la ajutor reciproc, în schimb teatrele și cinematografele îndeamnă la denunț. Ele spun „rugăm publicul să fie vigilent” și să raporteze dacă vede pe cineva înregistrând neautorizat.
Ce să facem, ce să facem, cum să ne purtăm.
Whitman, ze poet, scrie, pe de altă parte
‘STRANGER! if you, passing, meet me, and desire to speak to me, why should you not speak to me?
And why should I not speak to you?’
ciorna 