Trăim cu iluzia că lucrurile importante încă nu ni s-au întâmplat.
Sau cu iluzia inversă, că deja ni s-au întâmplat și altele nu mai sunt.
Cu iluzia că suntem în plină cursă, sau cu iluzia că suntem în pauză.
Probabil avem o reprezentare a vieții de care suntem sau nu conștienți. Probabil că animalele n-o au.
Probabil există un grad de închegare a eului nostru în care ajungem să știm cine suntem.
Probabil că toate astea nu ne interesează, pentru că avem treabă. Omul, ființa care are treabă.
ciorna 